De obicei, eu şi familia mergem în vacanţe sau minivacanţe în România. Am fost plecaţi din ţară doar de câteva ori: de trei ori în Bulgaria (Ruse, Balcic şi Veliko Târnovo) şi o dată în Grecia (Thassos). Am văzut cum îşi organizează românii unităţile turistice, de alimentaţie publică şi de distracţie. Şi am văzut cum îşi organizează bulgarii şi grecii activitatea în turism. Cum câştigă ei la capitolul imagine şi cum pierde România la această rubrică. Cum îşi atrag ei turiştii şi cum îi pierd investitorii români în domeniu. Cum îşi protejează ei monumentele istorice şi de cult şi cum le distrug românii. Cum îşi protejează alţii valorile tradiţionale naţionale şi cum ne mondializăm noi. Cum protejează ei mediul înconjurător şi cum umplem noi cu mizerii tot ceea ce natura ne oferă cu atâta dărnicie.
De aceea, m-am gândit să aştern pe hârtie nişte propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii turistice în România. Nu este un program, nu este un proiect. Sunt pur şi simplu nişte idei. Nu sunt un expert în turism, dar garantez cu experienţa mea de turist că ideile sunt bune. Pe baza acestora, un grup de specialişti în organizarea de activităţi turistice ar putea să realizeze un program naţional de revigorare a turismului în România. Odată aplicat, programul poate să aducă venituri importante la bugetele locale şi la cele guvernamentale, poate genera venituri pentru firme, poate conduce la înfiinţarea de locuri de muncă, poate oferi populaţiei o protecţie socială importantă, poate sprijini restaurarea monumentelor istorice şi de cult, poate proteja mediul înconjurător etc.
1. Motivaţia înfiinţării de microregiuni turistice:
Fiecare zonă din România are potenţial turistic. Însă acest potenţial trebuie descoperit şi exploatat, dar durabil. Turismul poate fi baza dezvoltării economice a ţării noastre. Dar - pentru relansarea turismului în România - este necesară o strategie clară, care să motiveze spre acţiune în primul rând comunităţile locale. Strategia generală poate să provină de la Guvernul României, dar strategia adoptată de fiecare comunitate locală este cheia unei dezvoltări rapide şi eficiente a turismului. Este necesar ca managerii comunităţilor locale să colaboreze cu factorii economici şi neeconomici zonali, dar şi cu factorii de decizie de la nivel judeţean şi central. Dezvoltarea unor microregiuni turistice presupune: efort maxim, inteligenţă, cunoaşterea legislaţiei în vigoare, a modalităţilor de finanţare guvernamentale şi europene, modalităţi de atragere a capitalurilor/ investitorilor de top etc. După un timp în care se acţionează în forţă, managerii comunităţilor locale vor vedea că rezultatele sunt spectaculoase. În final, aceştia vor conduce o localitate cu reţele utilitare şi căi de comunicaţii bine puse la punct; veniturile localnicilor vor creşte; şomajul va fi spre zero; mediul înconjurător va fi protejat; monumentele istorice şi de cult şi muzeele vor fi reamenajate, şcolile şi unităţile spitalicesti vor beneficia de finanţări importante etc. Sigur, perfecţiune nu există. Depinde doar de managerii comunităţilor locale să înţeleagă importanţa dezvoltării durabile a turismului în zona lor de influenţă. Ideea ca turismul din România să se dezvolte prin microregiuni turistice nu este nouă, dar încă nu există – la nivel naţional – o strategie în domeniu. Există doar câteva initiaţive ale unor factori de decizie locali, sprijiniţi (uneori) de factori de decizie judeţeni. Acum este necesar să existe o strategie guvenamentală, completată cu strategii judeţene care să impulsioneze factorii de decizie din comune şi oraşe să înfiinţeze (prin colaborare) microregiuni turistice.
-------------------------------------------------------------------------------------
2. Căi de acţiune:
Experţii celor două camere parlamentare şi ai Guvernului României (în special prin Ministerul Administraţiei şi Internelor – M.A.I., Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei-M.D.R.L. şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale - M.A.P.D.R.) trebuie să revizuiască prevederile următoarelor legi:
A) Legea nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi;
B) Legea nr. 100 din 19 aprilie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi;
C) Legea nr. 308 din 12 iulie 2006 pentru completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi.
Este necesar ca, într-un singur număr al Monitorului Oficial al României, să fie publicată o singură Lege (*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi (care să conţină toate modificările şi completările), decretul prezidenţial de promulgare a Legii (*) dar şi un singur act normativ care să stabilească normele de aplicare ale acelei legi.
-------------------------------------------------------------------------------------
Angajaţi ai Ministerului Turismului - M.T. trebuie să realizeze şi să promoveze în cele două camere parlamentare viitoarea Lege (**) a microregiunilor turistice, dar şi în guvern a actelor normative ce stabilesc normele de aplicare a Legii (**). Legea (**), decretul prezidenţial de promulgare a Legii (**) şi normele de aplicare trebuie să apară în acelaşi număr al Monitorului Oficial al României.
Legea microregiunilor turistice (**) trebuie să ţină cont de viitoarea Lege (*), dar şi de acel act normativ care va stabili normele de aplicare ale acelei Legi (*).
-------------------------------------------------------------------------------------
Prefecţii fiecărui judeţ şi cel al Capitalei - în funcţie de specificul local, de distanţele între unităţile administrative şi de pozitia geografică a fiecărei unităţi administrative – vor delimita microregiuni turistice. Delimitarea se va face, evident, ţinându-se cont de legislaţia adoptată, în vigoare. În Municipiul Bucureşti, fiecare sector este o microregiune turistică. Apoi, evident, deciziile trebuie aduse la cunoştinta managerilor comunităţilor locale. Fiecare manager de comunitate locală trebuie să desemneze un reprezentant (din cadrul primăriei) care se va ocupa de colaborarea cu ceilalţi reprezentanţi ai comunităţilor locale reprezentate în proiectul de înfiinţare a microregiunii turistice, cu două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale. În cazul microregiunilor cu o singură unitate administrativ-teritorială, managerul localităţii/primarul de sector (în cazul Capitalei) desemnează un şef de proiect ce se va ocupa de înfiinţarea microregiunii turistice.
-------------------------------------------------------------------------------------
Specialişti ai Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional - M.C.C.P.N. prezintă managerilor comunităţilor locale şi localnicilor programele guvernamentale şi europene de finanţare a refacerii monumentelor istorice, de cult şi culturale, dar şi pentru înfiinţarea de noi obiective turistice de aceste tipuri. Refacerea va fi executată numai pe bază de proiecte avizate de experţi acreditaţi de acest minister. De asemenea, în colaborare cu experţi în cultura tradiţională, se va pune accent - la discuţiile cu membrii comunităţii respective (mai ales în mediul rural) – pe conservarea, păstrarea şi prezentarea turiştilor a adevăratelor valori tradiţionale zonale, pe păstrarea şi conservarea imobilelor cu valoare istorică, de cult şi culturală tradiţională (case vechi, locaşuri de cult, muzee locale etc.). Evident, valori reale sunt: muzica şi jocurile tradiţionale, meşteşugurile tradiţionale, costumele populare, legendele batrâneşti etc. Pentru acesta, vor fi distruse (prin orice mijloace) miturile reprezentate de falsele valori locale sau importate.
Printr-o Lege (***), este necesar să fie realizată protecţia multiplelor site-uri istorice ce nu au o administraţie proprie, prin înfiinţarea de administraţii ce vor fi în directa coordonare a acestui minister. Banii pentru această amplă acţiune pot proveni prin accesarea de fonduri europene, pe bază de proiecte viabile. Legea (***), decretul prezidenţial de promulgare a Legii (***) şi normele de aplicare trebuie să apară în acelaşi număr al Monitorului Oficial al României.
Printr-o altă Lege (****), trebuie creat un sistem de amenzi (“usturătoare”) pentru proprietarii ce deţin clădiri cu valoare de patrimoniu, imobile care se degradează. Dacă proprietarii nu le pot întreţine corespunzător, indiferent de natura juridică a clădirii (aflată în dispută juridică sau nu), aceasta intră automat (naţionalizare) în patrimoniul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional. Angajaţii acestei direcţii au obligaţia să depună proiecte (viabile), la organismele finanţatoare, pentru obţinerea de fonduri în vederea reabilitării acelor clădiri. În acest sens, angajaţii direcţiei şi cei ai primăriei pe raza căreia se află obiectivul vor colabora cu experţi în domeniu. În lege se va preciza un termen de maxim şase luni de la data apariţiei actului normativ în Monitorul Oficial al României pentru demararea lucrărilor de reabilitare (oricare ar fi proprietarul) şi se va defini exact ce înseamnă “a întreţine corespunzător”. Legea (****), decretul prezidenţial de promulgare a Legii (****) şi normele de aplicare trebuie să apară în acelaşi număr al Monitorului Oficial al României.
-------------------------------------------------------------------------------------
Consilieri ai Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - M.M.F.P.S. vor prezenta potenţialilor investitori zonali modalităţile de finanţare a afacerilor prin banii ce se acordă companiilor ce angajează şomeri, absolvenţi etc.
-------------------------------------------------------------------------------------
Angajaţi ai Ministerului IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri - M.I.M.M.C.M.A. şi ai Ministerului Economiei-M.E. vor prezenta aceloraşi potenţiali investitori facilităţile fiscale oferite de Guvernul României pentru firmele şi PFA-urile noi formate.
-------------------------------------------------------------------------------------
Experţi ai Ministerului Mediului - M.M. vor prezenta managerilor de comunităţi locale modalităţile prin care acele localităţi se pot dezvolta durabil, cu respectarea normelor de protecţie a mediului, cu respectarea arealelor protejate prin lege, eventual chiar prin înfiinţarea altora, respectând legislaţia europeană în vigoare. Mai mult, acei specialişti trebuie să prezinte managerilor comunităţilor locale toate programele europene de finanţare din domeniul protecţiei mediului, cum ar fi – de exemplu – Programul Operaţional Sectorial de Mediu.
-------------------------------------------------------------------------------------
Angajaţi ai Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii - M.T.I. şi ai M.D.R.L. trebuie să colaboreze cu managerii comunităţilor locale, judeţene, ai companiilor de transport de stat şi private pentru realizarea unor reţele de transport care să corespundă unui turism de masă civilizat, cu respectarea normelor de protecţie a mediului şi a tuturor normelor legate de siguranţa în transport. Propuneri în acest sens:
A) Toate informaţiile - ACTUALIZATE minimum saptămânal şi EXACTE - trebuie să fie oferite publicului larg pe Internet, în română şi în cel puţin o limbă străină (de preferinţă engleza). Este vorba despre infomaţiile ce prezintă: compania de transport (2-3 fraze, date de identificare); datele ei exacte de contact; traseele exacte (nu numai capetele de traseu) auto, C.F.R., aeriene, fluviale, maritime civile şi pe alte ape; traseele exacte în interiorul localităţilor urbane; orarul exact al curselor, preţul exact al tichetelor de călătorie, link-uri de la firme de transport către alte firme de transport etc. Firmele care organizează transport de persoane trebuie să fie autorizate conform Legii nr. 92/2007 (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 262 din 19 aprilie 2007).
B) Angajaţii M.T.I. şi ai Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. pot colabora cu managerul S.C. Bileteria S.R.L. (firmă privată ce administrează site-ul www.autogari.ro) şi cu managerul C.F.R. S.A. (societatea care administrează site-ul www.mersultrenurilor.ro). Motivul este că aceste site-uri sunt deja cunoscute de români. Acum, înscrierea transportatorilor pe site-ul www.autogari.ro este gratuită.
C) Transportatorii rutieri ce efectuează transport de persoane interlocalităţi (în România şi spre extern) trebuie să plătească, obligaţi prin lege, o sumă de bani (între 100 RON/lunar şi 300 RON/lunar, în funcţie de complexitatea şi numărul traseelor) firmei S.C. Bileteria S.R.L. Un procent de 30% din suma totală (procent scutit de T.V.A.) strânsă de S.C. Bileteria S.R.L. în urma acestei acţiuni va fi vărsat de S.C. Bileteria S.R.L. în bugetul A.R.R. Pentru banii primiţi de la firmele de transport rutier de persoane, angajaţii S.C. Bileteria S.R.L. vor posta pe site-ul www.autogari.ro informaţiile despre transportator şi despre cursele efectuate de acesta, dar şi un link câtre pagina de web (dacă există) a transportatorului. Informaţiile vor fi publicate în română şi în minimum o limbă străină (de preferinţă engleza). În plus, S.C. Bileteria S.R.L. se va obliga să facă – periodic - publicitate (în media din România şi în străinătate) site-ului www.autogari.ro. Mai mult, transportatorii respectivi trebuie să realizeze afişe cu cursele proprii (finanţarea va fi asigurată din bugetul fiecărui transportator). Acestea vor fi puse la vedere în staţii/autogări, în locuri special amenajate de primării/firmele ce administrează autogări. Afişele trebuie să conţină traseele exacte, toate staţiile de oprire, orele aproximative la care ajunge şi pleacă microbuzul/autocarul din staţii, preţurile exacte ale biletelor şi de unde pot fi ele achiziţionate etc. Acolo unde este posibil (autogările păzite), pot fi amplasate automate electronice cu informaţii (în română şi în una sau mai multe limbi străine) despre cursele efectuate de transportatorii zonali şi nu numai.
D) Firmele private ce efectuează transport de persoane pe calea ferată (în România şi spre extern) trebuie să fie obligate prin lege să încheie contracte cu C.F.R. S.A. pentru publicarea informaţiilor – pe site-ul www.mersultrenurilor.ro - despre transportatorul respectiv şi despre cursele efectuate de acesta. Sumele vor fi între 100 RON/lunar şi 300 RON/lunar, în funcţie de complexitatea şi numărul traseelor. Pentru banii primiţi de la transportatorii feroviari privaţi, angajaţii C.F.R. S.A. vor posta pe site-ul www.mersultrenurilor.ro informaţiile despre transportator şi despre cursele efectuate de acesta, dar şi un link către pagina de web (dacă există) a transportatorului. Informaţiile vor fi publicate în română şi în minimum o limbă străină (de preferinţă engleza). Toţi banii ramân în bugetul C.F.R. S.A. Sigur, C.F.R. S.A. va continua să îşi promoveze cursele proprii pe site-ul www.mersultrenurilor.ro. În plus, C.F.R. S.A. se va obliga să facă – periodic - publicitate (în media din România şi în străinătate) site-ului www.mersultrenurilor.ro. Mai mult, în staţiile CF unde există informaţii despre cursele C.F.R. S.A. trebuie să fie afişate şi cursele transportatorilor feroviari privaţi. Sigur, contra unui comision pe care îl va primi C.F.R. S.A. de la transportatorul feroviar respectiv. Dar sumele nu trebuie să fie mari, iar realizarea afişelor intră în obligaţia acelui operator de curse feroviare private. Afişele - puse la vedere în locuri special amenajate - trebuie să conţină traseele exacte, toate staţiile de oprire, orele la care ajunge şi pleacă trenul din staţii, preţurile exacte ale biletelor şi de unde pot fi achiziţionate, linia la care garează trenul etc. Acolo unde este posibil (gările păzite), pot fi amplasate automate electronice cu informaţii (în română şi în una sau mai multe limbi străine) despre cursele operate de transportatorii zonali şi nu numai. De asemenea, afişele trebuie să fie puse şi în gările CF unde operează exclusiv transportatori feroviari privaţi.
E) Autoritatea Navală Română - A.N.R. trebuie sa fie obligată prin lege să administreze un site de tipul www.autogari.ro sau www.mersultrenurilor.ro (de exemplu, www.cursefluvialesi- maritime.ro). Toate firmele ce efectuează transport de persoane (fluvial, maritime, pe râuri şi lacuri) în România şi spre extern trebuie să fie obligate prin lege să încheie contracte cu A.N.R. pentru publicarea informaţiilor – pe site-ul respectiv - despre acel transportator şi despre cursele efectuate de acesta. În categoria aceasta intră şi operatorii de curse de tip ferryboat şi de bac. Sumele vor fi între 100 RON/lunar şi 300 RON/lunar, în funcţie de complexitatea şi numărul traseelor. Pentru banii primiţi de la acel transportator, angajaţii A.N.R. vor posta pe acel site informaţiile despre transportator şi despre cursele efectuate de acesta, dar şi un link către pagina de web (dacă există) a transportatorului. Informaţiile vor fi publicate în română şi în minimum o limbă străină (de preferinţă engleza). Toţi banii ramân în bugetul A.N.R. În plus, A.N.R. se va obliga să facă – periodic - publicitate (în media din România şi nu numai) site-ului www.cursefluvialesimaritime.ro. Mai mult, transportatorii respectivi trebuie să realizeze afişe cu cursele proprii. Acestea vor fi puse la vedere în gările fluviale, lacustre şi maritime, în locuri special amenajate de proprietarii ce administrează astfel de gări. Ele trebuie să conţină traseele exacte, toate staţiile de oprire, orele aproximative la care ajunge şi pleacă vaporul/ferryboat-ul/bacul din gările respective, preţurile exacte ale biletelor şi de unde pot fi achiziţionate etc. Acolo unde este posibil (gări păzite), pot fi amplasate automate electronice cu informaţii (în română şi în una sau mai multe limbi străine) despre cursele operate de transportatorii zonali şi nu numai.
F) Autoritatea Aeronautică Civilă Română - A.A.C.R. trebuie să fie obligată prin lege să administreze un site de tipul www.autogari.ro sau www.mersultrenurilor.ro (de exemplu, www.curseaeriene.ro). Toate firmele ce efectuează transport aerian (în România şi spre extern) de persoane trebuie să fie obligate prin lege să încheie contracte cu A.A.C.R. pentru publicarea informaţiilor – pe site-ul respectiv - despre acel transportator şi despre cursele efectuate de acesta. Sumele vor fi de între 100 RON/lunar şi 300 RON/lunar, în funcţie de complexitatea şi numărul traseelor. Pentru banii primiţi de la acel transportator, angajaţii A.A.C.R. vor posta pe acel site informaţiile despre transportator şi despre cursele efectuate de acesta, dar şi un link către pagina de web (dacă există) a transportatorului. Informaţiile vor fi publicate în română şi în minimum o limbă străină (de preferinţă engleza). Toţi banii rămân în bugetul A.A.C.R. În plus, A.A.C.R. se va obliga să facă – periodic - publicitate (în media din România şi nu numai) site-ului www.curseaeriene.ro. În aeroporturi, acolo unde este posibil, pot fi amplasate automate electronice cu informaţii (în română şi în una sau mai multe limbi străine) despre cursele operate în zonă de firmele de transport aerian şi nu numai.
G) A.R.R. trebuie să fie obligată prin lege să administreze un site de tipul www.autogari.ro sau www.mersultrenurilor.ro (de exemplu, www.curselocale.ro). Toate firmele ce efectuează transport de persoane intralocalităţi trebuie să fie obligate prin lege să încheie contracte cu A.R.R. pentru publicarea informaţiilor – pe site-ul respectiv - despre acel transportator şi despre cursele efectuate de acesta. Sumele vor fi între 100 RON/lunar şi 300 RON/lunar, în funcţie de complexitatea şi numărul traseelor. Pentru banii primiţi de la transportator, angajaţii A.R.R. vor posta pe acel site informaţiile despre transportator şi despre cursele efectuate de acesta, dar şi un link către pagina de web (dacă există) a transportatorului. Informaţiile vor fi publicate în română şi în minimum o limbă străină (de preferinţă engleza). Toţi banii rămân în bugetul A.R.R. Este vorba despre transportatorii de persoane (companii aflate în subordinea consiliilor locale şi private) ce efectuează curse rutiere în localităţi. În plus, A.R.R. se va obliga să facă – periodic - publicitate (în media din România şi nu numai) site-ului www.curselocale.ro. Mai mult, transportatorii respectivi trebuie să realizeze afişe cu cursele proprii. Acestea vor fi puse la vedere în staţii, în locuri special amenajate. Ele trebuie să conţină traseele exacte, toate staţiile de oprire, orele aproximative la care ajunge şi pleacă mijlocul de transport local (autobuze, troleibuze, tramvaie şi microbuze), preţurile exacte ale biletelor şi de unde pot fi achiziţionate etc. Acolo unde este posibil (la chioşcurile de bilete), pot fi amplasate automate electronice cu informaţii (în română şi în una sau mai multe limbi străine) despre toate cursele din interiorul acelei localităţi şi nu numai.
H) Toate căile de acces spre fiecare microregiune turistică trebuie modernizate (căi rutiere, căi ferate, şenale navigabile sau potenţial navigabile etc.). Mai trebuie modernizate şi: aeroporturile; gările şi haltele; autogările din oraşe şi staţiile comunale unde opresc mijloacele de transport auto; gările fluviale, maritime şi lacustre etc. O importanţă deosebită va fi acordată - în vederea modernizării – gărilor/staţiilor care au sau le poate fi acordat statutul de monument istoric. Acestea vor fi modernizate numai cu acordul şi supervizarea unor specialişti acreditaţi de M.C.C.P.N.
-------------------------------------------------------------------------------------
Experţi ai Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale - M.C.S.I. trebuie să prezinte managerilor de comunităţi locale importanţa prezenţei pe Internet a unei pagini web a unităţii administrativ-teritoriale, dar – în special – a microregiunii turistice din care face parte acea unitate. Pagina de web trebuie să conţină informaţii complete despre zonă şi să fie ACTUALIZATĂ minimum săptamânal. În plus, trebuie să conţină informaţii în cel puţin două limbi: limba română (obligatoriu) şi o limbă străină (de preferinţă engleza). Evident, unde este posibil, informaţiile pot fi prezentate în mai multe limbi străine.
-------------------------------------------------------------------------------------
Angajaţi ai Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării - M.E.C.I./Inspectoratelor Şcolare Judeţene – I.S.J. trebuie să facă o analiză a tuturor unităţilor şcolare din microregiunea turistică. În primul rând, în grădiniţe, în şcolile generale şi licee trebuie să se pună accent pe învăţarea de limbi străine. Apoi, liceele locale/zonale trebuie să aibă o programă de învăţământ adaptată cerinţelor turismului zonal. Astfel, liceele pot fi eco-agraro-turistice. Evident, în zonele rurale. În zonele urbane, programele şcolare pot fi adaptate în funcţie de specificul turismului local.
-------------------------------------------------------------------------------------
Angajaţi ai Ministerului Sănătăţii - M.S. şi ai primăriilor locale trebuie să detecteze modalităţile financiare şi organizatorice prin care - în zonele respective - pot fi puse la punct unităţile spitalicesti deja existente, dar şi modalităţile prin care pot fi înfiinţate altele noi, inclusiv atragerea de medici care să lucreze în zonă (cabinete medicale individuale, C.M.I-uri, în special în zonele rurale). Mai mult, este necesară existenţa în zonă a minimum: unei Unităţi Primire Urgenţe, unei Unităţi de Ambulanţă, unei Unităţi de Descarcerare şi unei Unităţi SMURD.
-------------------------------------------------------------------------------------
Angajaţi ai M.A.I. trebuie să găsească modalităţi prin care zonele respective să beneficieze de o securitate sporită, mai ales ţinând cont şi de faptul că microregiunea turistică o să fie vizitată şi de turişti străini. O importanţă deosebită va fi acordată ocrotirii monumentelor istorice, dar şi pazei drumurilor de acces spre acestea. Mai mult, de o protecţie sporită trebuie să beneficieze locurile de parcare pentru autovehicule. De asemenea, trebuie înfiinţate mai multe unităţi ale Inspectoratului General Pentru Situaţii de Urgenţă, dar şi ale Jandarmeriei Române. Mai ales de jandarmi montani (salvatori), acolo unde este cazul. În plus, ar putea exista colaborări punctuale - pentru salvarea de persoane (localnici sau turişti) şi bunuri - cu unităţi zonale ale Ministerului Apărării Naţionale - M.Ap.N., conform deciziilor luate în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă - C.J.S.U.
-------------------------------------------------------------------------------------
Experţi ai M.A.P.D.R. trebuie să acţioneze pe mai multe planuri, evident mai mult în zona rurală. Unul este legat de dezvoltarea afacerilor agricole, mai ales a fermelor bio. Un alt plan se referă la siguranţa alimentară şi este legat de controale mai stricte (în zonele rurale şi urbane) realizate de inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor - A.N.S.V.S.A. De asemenea, consilierii Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă - A.N.C.A. trebuie să-i informeze pe localnici despre proiectul de înfiinţare a acelei microregiuni turistice zonale şi despre modul în care trebuie să acţioneze pentru atragerea şi determinarea turiştilor să revină în zonă sau să recomande zona prietenilor/rudelor lor (potenţiali turişti). Mai mult, experţii M.A.P.D.R. trebuie să-i determine şi să-i ajute pe fermieri să se asocieze nu numai pentru înfiinţarea de ferme ci, mai ales, pentru înfiinţarea de făbricuţe pentru prelucrarea produselor agricole din fermele de pe teritoriul microregiunii turistice. Produsele finite ale acelor făbricuţe se vor vinde, în special, în microregiunea turistică respectivă. Ele pot fi achiziţionate de unităţile de alimentaţie publică înfiinţate în zonă şi de firmele ce administrează magazine de unde se aprovizionează turiştii şi localnicii.
-------------------------------------------------------------------------------------
Specialişti ai M.T. vor discuta cu membrii comunităţilor locale (localnici) pentru a-i determina să îşi înfiinţeze pensiuni turistice şi unităţi de alimentaţie publică. De asemenea, îi vor învăţa să organizeze activitatea într-o astfel de unitate economică. O parte din banii pentru promovarea fiecărei regiuni turistice în parte vor proveni de la acest minister.
-------------------------------------------------------------------------------------
Un rol important îl au angajaţii Ministerului Tineretului şi Sportului - M.T.S. din teritoriu. Aceştia trebuie să colaboreze cu liderii Organizaţiilor Neguvernamentale - ONG, în special cele de turism-eco, strict de ecologie sau sportive. În fiecare zonă trebuie demarate programe de ecologizare a teritoriului microregiunii turistice, cu sprijinul ONG-urilor serioase de profil şi a organismelor guvernamentale/europene şi firmelor ce finanţează astfel de programe. De asemenea, trebuie detectate acele asociaţii/cluburi sportive care pot sta la baza unor colaborări durabile între membrii acelor asociaţii/cluburi sportive şi reprezentanţii microregiunilor turistice. Este vorba despre asociaţii/cluburi sportive care au membri ce practică sporturi cu un impact negativ minim asupra mediului înconjurător, cum ar fi: de parapantă, de speologie, de escaladă-alpinism, de ciclism montan, de deltaplanorism, de motodeltaplanorism etc. Membrii acestor asociaţii/cluburi pot fi - pentru anumite zone - clienţi fideli ai unităţilor de cazare şi de alimentaţie publică, mai ales dacă se organizează concursuri anuale/bianuale/semestriale/trimestriale. Sunt excluse cluburile de motocros, de ATV-uri, de offroad etc., sporturi ce au impact profund negativ asupra mediului.
-------------------------------------------------------------------------------------
Angajaţii Regiei Autonome a Pădurilor - R.N.P. “Romsilva” trebuie să ţină seama de potenţialul turistic excepţional al pădurilor române, al zonelor montane şi zonelor deluroase. Acest potenţial este insuficient explorat şi folosit. Mai mult, acolo unde este (totuşi) folosit, este dezvoltat nedurabil, cu distrugerea voit sistematică a arealelor protejate sau care ar putea fi protejate prin lege. Sunt necesare articole de lege care să-i pedepsească aspru pe cei ce distrug mediul înconjurător, iar legislaţia trebuie aplicată. Nu trebuie uitat faptul că regia deţine multe unităţi turistice, insuficient exploatate şi care nu beneficiază de publicitate. Se poate crea, de exemplu, o companie turistică de stat. Aceasta va fi în subordinea “Romsilva” şi va cuprinde toate unităţile turistice care se află în subordinea direcţiilor silvice. Astfel, conducerea noii companii va crea şi implementa un program unic de atragere a turiştilor. Noua companie va avea pagină de web pe internet. Vor exista colaborări cu reprezentanţii tuturor microregiunilor turistice unde compania are unităţi de cazare, cu diverşi turoperatori români/străini, cu ambasadele/consulatele României în străinătate şi cu cele străine în Bucureşti şi provincie.
-------------------------------------------------------------------------------------
Angajaţii Companiei Naţionale “Apele Române” - C.N.A.R. trebuie să demareze şi să finalizeze câteva programe. Unul este legat de ecologizarea tuturor cursurilor de apă, tuturor apelor stătătoare şi tuturor lacurilor de acumulare. Vor fi colaborări punctuale cu ONG-uri de mediu, dar şi cu managerii comunităţilor administrative zonale. În acest sens, în cadrul parteneriatului public-privat, se vor realiza proiecte cu finanţare guvernamentală şi europeană. Un alt program este legat de colaborarea cu firme de stat sau particulare de transport de persoane fluvial, pe lacuri etc. Pentru turişti, trebuie intensificat transportul pe aceste ape. De asemenea, toate informaţiile - actualizate minimum saptămânal - trebuie să fie oferite publicului larg pe Internet. Este vorba despre infomaţiile ce prezintă: compania de transport (2-3 fraze, date de identificare); datele ei exacte de contact; traseele exacte; orarul exact al curselor, preţul exact al tichetelor de călătorie etc.
-------------------------------------------------------------------------------------
Experţi ai Serviciului Naţional Salvamont trebuie să organizeze, acolo unde este cazul, un serviciu local de Salvamont. Echipele locale trebuie să colaboreze cu toţi factorii de acţiune zonali ce pot fi apelaţi în caz de necesitate: comandanţi de unităţi militare, sportivi de performanţă în alpinism-escaladă şi motodeltaplan, conducatori de echipe de scafandri, manageri de firme ce deţin utilaje folosite în construcţii, medici S.M.U.R.D., manageri de unităţi spitalicesti etc. În plus, salvamontiştii, sportivii, membrii ONG-urilor şi localnicii trebuie să detecteze acele drumuri/cărări care pot face parte dintr-un traseu turistic şi, evident, să le marcheze. Traseele turistice deja existente trebuie reamenajate. Apoi – cu sprijinul cartografilor M.Ap.N. - trebuie realizate hărţile turistice complete ce vor fi incluse în volumele de prezentare a zonei şi chiar postate pe Internet (pregătite pentru a fi printate de turist).
-------------------------------------------------------------------------------------
Specialişti ai Bisericii Ortodoxe Romane - B.O.R. (şi ai altor culte) trebuie detecteze şi să facă o evaluare a tuturor mânăstirilor/schiturilor care au unităţi de cazare şi, acolo unde este posibil, să fie create alte unităţi. Fiecare cult din România poate înfiinţa o agenţie de turism, agenţie ce va colabora cu toate locaşurile ce au unităţi de cazare ale cultului respectiv şi cu toate bisericile cultului respectiv. Şi asta, pentru realizarea unui turism care pune accent pe credinţa şi locurile sfinte ce pot fi vizitate. Agenţia trebuie să aibă pagină de web pe Internet (cum ar fi, de exemplu www.pelerinaj.ro, site ce apartine Patriarhiei Române). Informaţiile prezentate pe acea pagină trebuie să fie traduse în una sau mai multe limbi străine (de preferinţă engleza). Stareţii de mânăstiri cu locuri de cazare (dar şi cei de la locaşurile de cult fără locuri de cazare) vor colabora cu reprezentanţii tuturor microregiunilor turistice din apropierea acelui locaş de cult (mânăstire, schit sau biserică). De asemenea, produsele ce se vor vinde în magazinul cu produse religioase trebuie să provină exclusiv din zonă. Acum, foarte multe astfel de produse provin din străinătate.
-------------------------------------------------------------------------------------
Conducerea Societăţii Naţionale a Sării “Salrom” trebuie să facă o evaluare a tuturor salinelor ce pot fi vizitate, să le reamenajeze (unde este cazul) şi să pună la punct o strategie de marketing-publicitate turistică. În primul rând, site-ul companiei trebuie îmbunătăţit (partea de turism). În al doilea rând, este esenţială colaborarea cu primăriile zonale şi cu conducerile microregiunilor turistice unde compania are filiale (saline). De asemenea, produsele ce se vor vinde în magazinul cu “amintiri” şi în restaurantul din salină trebuie să provină exclusiv din zonă.
-------------------------------------------------------------------------------------
Experţi angajaţi ai băncilor comerciale trebuie să prezinte întreprinzătorilor zonali instrumentele de economisire şi de finanţare bancare pentru toate tipurile de afaceri.
-------------------------------------------------------------------------------------
Specialişti ai companiilor din energie vor colabora, sprijiniţi de guvern, cu primarii din zonă pentru extinderea reţelelor de electricitate, gaze etc. De asemenea, se iau in calcul şi colaborările cu firme ce investesc în reţele de energie alternativă (panouri solare, sisteme eoliene, minihidrocentrale, energie geotermală etc.).
-------------------------------------------------------------------------------------
Angajaţii Ministerului Afacerilor Externe (M.A.E.) din reprezentanţele României în străinătate vor avea colaborări cu managerii tuturor microregiunilor turistice. Salariaţii M.A.E. vor contacta toţi turoperatorii din ţările unde lucrează. Ei vor prezenta membrilor colegiului director ai acelui turoperator toate modalităţile de cooperare cu unităţile de cazare din microregiunile turistice române, dar şi pliante, hărţi sau alte forme de publicitate ale zonei.
-------------------------------------------------------------------------------------
Notă:
Evident, se poate lucra cu specialişti/experţi angajaţi ai ministerelor şi instituţiilor subordonate, dar şi cu experţi acreditaţi de aceste ministere. Fiecare expert/specialist este OBLIGATORIU formator de formatori. Şi asta, pentru că trebuie să se pună în valoare experienţa acumulată în timp, puterea exemplului personal etc. Pot fi folosiţi ca formatori: manageri de firme de succes, dar nu din mari companii, ci din firme mici şi mijlocii; călugări ce au în grijă unităţi de turism mănăstireşti; experţi în arii protejate din ONG-uri de profil; sportivi; medici medicină de urgenţă; arhitecţi şi ingineri acreditaţi pentru reabilitarea de clădiri vechi; salvamontişti etc. La fiecare minister se constituie un grup de lucru care rezolvă problemele tehnice, de comunicare etc.
-------------------------------------------------------------------------------------
3. Clasificarea microregiunilor turistice:
A) Microregiunile turistice de tip A sunt compuse din 2-5 comune învecinate (comuna fiind o unitate de bază administrativ-economică, alcătuită din unul sau mai multe sate).
B) Microregiunile turistice de tip B sunt compuse dintr-o localitate urbană (un oraş cu sub 25.000 locuitori) plus localităţile rurale (comune) cu care se învecinează.
C) Microregiunile turistice de tip C sunt compuse dintr-o singură localitate urbană (un municipiu, oraş cu peste 25.000 locuitori) sau dintr-un singur sector din cele 6 ale Capitalei.
D) Microregiunile turistice de tip D sunt acele areale ce aparţin Regiei Autonome a Pădurilor “Romsilva” şi care pot fi vizitate de turişti. În această categorie intră şi ariile protejate cu administraţie proprie, dar nu rezervaţii ştiinţifice.
E) Microregiunile turistice de tip E sunt microregiunile deja înfiinţate şi cărora nu trebuie să le fie întreruptă dezvoltarea.
-------------------------------------------------------------------------------------
4. Colaborări:
Colaborarea interministerială, intraministerială, cu firmele private, cu asociaţiile/cluburile sportive, cu ONG-urile şi cu organismele europene cu rol de finanţare de proiecte şi nu numai este o cheie importantă spre succesul realizării unei microregiuni turistice funcţionale. Mai mult, managerii microregiunile turistice învecinate trebuie să colaboreze între ei. De exemplu, pe site-ul unei primării/microregiuni turistice trebuie să existe link-uri către primăriile/microregiunile turistice învecinate. Motivele sunt multiple şi sunt prezentate mai jos.
-------------------------------------------------------------------------------------
5. Probleme care trebuie rezolvate:
Într-un concediu de 2 săptămâni - unul sau mai multi turişti sau toţi membrii unei familii se pot plictisi (dacă nu au posibilităţi multiple de recreere/distracţie) şi vor părăsi zona. De asemenea, rezultatul va fi acelaşi dacă nu au fost trataţi corect de localnici sau de ceilalţi turişti. Marea problemă este antireclama pe care aceşti turişti o pot face zonei în discuţiile private cu rude/prieteni sau prin postarea pe internet a impresiilor negative şi a fotografiilor ce arată chestiuni negative din zona unde şi-au petrecut vacanţa. În general, turiştii doresc ca modalităţi de recreere (în funcţie de zona aleasă pentru o vacanţă): plimbări pe trasee turistice; vizitarea de muzee, grădini zoologice şi botanice, peşteri, saline şi locaşuri de cult; fotografierea caselor vechi şi a monumentelor istorice; plajă şi scăldat în locuri amenajate; pescuit; plimbări cu vaporaşul, teleschi, teleferic, telegondolă, telecabină, telescaun etc.; rezolvarea unor probleme de sănătate în staţiuni balneoclimaterice ş.a.m.d. Astfel:
A. Trebuie descoperite toate muzeele, locaşurile de cult şi monumentele istorice din zonă. Apoi, acestea trebuie reabilitate şi vor intra în circuitul turistic. De asemenea, casele vechi pot deveni muzeele comunale, exponatele (obiecte vechi, valoroase şi de patrimoniu naţional) putând fi achiziţionate de la localnici. Muzeele şi grădinile zoologice/botanice trebuie să beneficieze de finanţări suplimentare pentru achiziţionarea de obiecte vechi/animale/plante exotice. O soluţie de a face rost de animale în mod gratuit - pentru vechile şi noile grădini zoologice - ar putea fi colaborarea cu instituţiile statului care detectează animalele sălbatice periculoase din diverse areale. În loc să fie ucise, acestea pot ajunge în cuştile unei grădini zoologice. În acest sens, este necesară o colaborare cu O.N.G.-urile de protecţie a animalelor.
B. Trebuie detectate toate peşterile, drumurile forestiere ce pot fi marcate turistic, apele curgătoare şi stătătoare, zonele de belvedere, cheile unei ape curgătoare şi alte puncte naturale de interes turistic (un copac foarte bătrân, un deal, o piatră cu o formă deosebită, izvoare minerale etc.). Acestea vor fi ecologizate şi vor intra în circuitul turistic, cu respectarea normelor europene de protecţie a mediului. De asemenea, expertii în turism îi vor depista pe acei localnici care cunosc foarte bine zona şi care pot fi pregatiţi de formatori pentru a deveni ghizi.
C. Trebuie amenajate locuri de pescuit, de plaja şi scăldat.
D. Trebuie (în funcţie de zonă) să fie amenajate: debarcadere pentru vaporaşe; instalaţii de teleschi, telegondolă, telecabină, teleferic, telescaun; pârtii de schi/săniuţe/bob etc.
E. Trebuie amenajate toate drumurile/cărările din areal şi marcate ca trasee turistice, fără a avea un impact major negativ asupra mediului înconjurător. La începutul, sfârşitul şi pe parcursul (intersecţii de trasee) fiecărui traseu trebuie să existe panouri turistice care să cuprindă: hărţi ale zonei (trasee şi orar de parcurs), obiective turistice şi descrierea lor etc. Mai mult, este absolut necesară prezenţa pe trasee a unor pubele pentru gunoi (cu protecţie împotriva accesului animalelor sălbatice), distanţa între ele fiind de maxim 20 m. Gunoiul trebuie ridicat, în sezonul estival, cel puţin o dată pe zi pe traseele uşoare şi o dată la 2-3 zile pe traseele mai grele.
F. Trebuie reabilitate toate unităţile spitalicesti, în special cele balneoclimaterice (unde este cazul).
G. Trebuie captate sau recaptate durabil toate izvoarele minerale din zonă (unde este cazul) şi introduse în circuitul turistic şi pe hărţile turistice. Trebuie descoperite altele noi. Localnicii, hidrologii şi geologii au un rol important în această acţiune.
H. Trebuie educaţi toţi localnicii şi turiştii pentru păstrarea curăţeniei, liniştii şi ordinii în spaţii publice şi private. În acest sens, angajaţii Poliţiei Rurale Locale şi ai Jandarmeriei Locale trebuie să colaboreze cu membrii ONG-urilor zonale. Aceasta este una din cheile practicării unui turism civilizat. Trebuie mărite amenzile pentru contravenienţi şi legislaţia trebuie aplicată.
I. Trebuie să fie amendaţi toţi proprietarii de terenuri care au gunoaie pe acele câmpuri. Şi asta, până când aceştia îşi vor ecologiza complet “maidanul”.
J. Trebuie să fie amendaţi toţi proprietarii de construcţii degradate. Imobilele respective - nu numai că nu încântă ochii turiştilor - dar le induc acestora (şi localnicilor) o stare de nesiguranţă generată de existenţa unui posibil accident cu consecinţe grave. Mai mult, vor fi amendaţi în plus proprietarii de edificii cu o valoare istorică deosebită care le lasă să fie distruse de factori externi. Şi asta, până când toţi proprietarii vor găsi modalităţi eficiente de a păzi structurile şi până când vor finaliza amenajările la clădirile aflate paragină. Imobilele declarate sau care ar putea fi declarate monumente istorice vor fi reparate numai cu avizul şi sub directa îndrumare a unui expert acreditat de M.C.C. Dacă acele case nu vor fi reparate în decurs de 6 luni de la prima avizare a primăriei locale către proprietar/proprietari, imobilele vor fi expropriate şi vor intra în patrimoniul primăriei locale. Trebuie realizată o lege în acest sens. Dupa ce clădirea va aparţine primăriei – specialiştii administraţiei locale vor demara acţiuni de continuare a lucrărilor sau de demolare a construcţiilor. Exceptie vor face clădirile cu valoare istorică, ce vor face obiectul unor lucrări de reabilitare pe bază de proiect realizat de experţii acreditaţi de M.C.C. şi cu finanţare de la acelaşi minister sau europeană. Un alt mod de finanţare a lucrărilor pentru reabilitarea edificiilor şi monumentelor istorice şi de cult poate fi dat de finanţarea privată, în urma unor contracte de sponsorizare semnate de primărie şi companii, în baza unei legi care stabileşte scutiri de impozite pentru companiile ce sprijină astfel de proiecte.
K. Consiliile locale trebuie sa înfiinţeze muzee cu exponate nou create (care nu sunt obiecte de patrimoniu naţional), muzee organizate după principiile de funcţionare ale societăţilor comerciale din domeniul comerţului şi la care Consiliul Local deţine 100% din acţiuni. Muzeul trebuie să poarte un nume ce defineşte clar zona unde fiinţează. Aceste obiecte nou create vor fi achiziţionate de la localnici, cu documente legale. Este vorba despre: obiecte realizate de localnice ca părţi componente ale unor costume populare (ii, fote, cămeşi, cojoace etc.); obiecte realizate de meşteri populari zonali (diverse obiecte din lut, sculpturi în lemn sau piatră, obiecte religioase etc); obiecte realizate de artişti plastici, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din România – U.A.P. (picturi, sculpturi, obiecte de broderie sau din sticlă, obiecte religioase etc.). Toţi furnizorii trebuie să fie înregistraţi la Registrul Comerţului/Administraţia Financiară din zona unde domiciliază sau au atelierul ca meşteri populari/artişti plastici (Persoane Fizice Autorizate - P.F.A.). Mai mult, furnizorii trebuie să aibă domiciliul/atelierul pe o rază de maximum 30 km pornind de la linia de demarcaţie ce marchează hotarul localităţii în care se află acest tip de muzeu. Dupa achiziţionarea unui produs de la un furnizor, obiectul va avea un preţ de revânzare şi va fi expus în muzeu. Intrarea turiştilor în muzeu se va face după achitarea unei taxe (modice), iar fiecare exponat poate fi achiziţonat de turistul care plăteşte (cash sau cu cardul) preţul afişat lângă produs. Deoarece fiecare turist doreşte o “amintire” din zona vizitată, motivele pentru care trebuie creat un astfel de muzeu sunt următoarele:
a) Se practică un comerţ civilizat, cu vânzarea unor produse într-un spaţiu închis şi nu pe stradă/trotuar sau tarabă;
b) Se păstrează arta mesteşugurilor tradiţionale şi a creării de obiecte asemănătoare celor din vechime. De asemenea, prin controale ale angajaţilor Oficiului Local al Protecţiei Consumatorilor şi ai Poliţiei Rurale Locale vor fi eliminate de pe piaţa locală produsele de tip kitsch, vândute fără chitanţe;
c) Meşterii populari tradiţionali/artiştii plastici vor câştiga sume de bani care pot fi reinvestite în alte afaceri locale;
d) Se elimină comerţul la negru în zonă şi nu numai în acel areal;
e) Statul Român caştigă sume importante de bani. În primul rând, artiştii plastici/meşterii populari trebuie să primească banii de la muzeu astfel: cash - până la limita sumei de 100 RON; prin virament, într-un cont bancar – pentru sume peste 100,01 RON. Şi asta, exclusiv numai după ce a fost semnat un contract cadru (plus opis pentru mai multe produse) între furnizorul P.F.A. şi un expert în artă (angajat al muzeului). O persoană ce are calitatea de P.F.A. este plătitoare de impozite şi taxe. De asemenea, muzeul (organizat ca S.R.L sau S.A.) este plătitor de taxe şi impozite. Deoarece Consiliul Local are 100% din acţiuni la acea firmă-muzeu, beneficiază de profitul obţinut anual.
f) Zona va beneficia de o reclamă pozitivă importantă prin discuţiile turist-potenţial turist. Fiecare turist care vizitează arealul poate face ariei – în discuţiile private cu rude sau prieteni – reclamă sau antireclamă.
d) Se crează multe locuri de muncă.
-------------------------------------------------------------------------------------
6. Crearea şi dezvoltarea microregiunilor turistice:
A. Mai multe microregiuni turistice au fost create pe baza legislaţiei existente la un moment dat, ca o uniune de localitţăi (unităţi administrativ-economice) sau doar de către o unitate administrativ-economică. În România s-au constituit deja microregiuni turistice, cum ar fi:
a) Asociaţia Microregiunea Turistică Munţii Bucegi, s-a constituit în temeiul dispoziţiilor Legii 246/18.07.2005, a Dispoziţiilor Decretului nr. 31 din 30.01.1954, precum şi a Legii 151/1998 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările ulterioare. Ea cuprinde localităţile urbane Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal, Bran, Râşnov şi consiliile judeţene Braşov şi Prahova.
b) Microregiunea de Dezvoltare Economico-Socială a Ţării Maramureşului cuprinde 33 de parteneri, din care 32 sunt consilii locale.
c) Microregiunea Ardud cuprinde doar orasul Ardud din judeţul Satu Mare.
d) A.D.I. Microregiunea Vlădeasa-Huedin din judeţul Cluj, cuprinde 13 parteneri, localităţi rurale.
e) În judeţul Satu-Mare sunt mai multe microregiuni turistice: Asociaţia Rurală Câmpia Careiului şi Ierului, Asociaţia Microregiunea Ţării Oaşului, Asociaţia Microregională Eco-NaTur, Asociaţia Microregiunea Tăşnad, Asociaţia de dezvoltare rurală Pro MAJA, Microregiunea Codru şi ProSomeş.
Toate microregiunile turistice deja înfiinţate trebuie luate ca prime exemple pentru înfiinţarea de microregiuni noi.
B. În primul rând trebuie creată şi promovată o legislaţie unitară pentru înfiinţarea microregiunilor turistice. Trebuie stabilite criterii clare care să definească o microregiune turistică, cu tot ceea ce presupune dezvoltarea ei durabilă ulterioară. Dar nu trebuie întreruptă dezvoltarea microregiunilor deja înfiinţate, ci demarate proceduri de susţinere economico-financiară, de protecţie socială, de expertiză şi de promovare. Aceste microregiuni deja înfiinţate vor fi “vârful de lance” al înfiinţării altor microregiuni de acest tip.
C. O microregiune cu mai mult de 5 localităţi presupune disiparea (împrăştierea) eforturilor de finanţare, publicitate-marketing şi de conducere. De aceea, microregiunile turistice nu ar trebui să aibă mai mult de 5 parteneri-localităţi. Sigur, nu trebuie întreruptă dezvoltarea microregiunilor deja înfiinţate, microregiuni care au mai mult de 5 localităţi partenere.
D. Conducerea unei microregiuni turistice cu mai mult de 1 partener trebuie să fie asigurată, prin rotaţie, de fiecare primar al localităţii partenere (cu rol de preşedinte şi comunicator), dar nu mai mult de doi ani. Nu este neapărat necesar (dar nu interzis) ca microregiunea să aibă angajaţi permanenţi. Aceştia pot lucra la primăriile localităţilor-partenere. Strategia de dezvoltare trebuie realizată pe o perioadă de minimum 10 ani, toţi reprezentanţii localităţilor-partenere fiind de acord cu strategia adoptată.
E. Reprezentanţii partenerilor fiecărei microregiuni turistice trebuie să caute, pe teritoriul fiecărei localităţi-partenere, toate acele elemente care pot atrage un turist (muzee, statui, locaşuri de cult, elemente naturale etc.) şi să le reabiliteze. Dar să şi creeze şi să amenajeze altele noi: diverse muzee; locuri de plajă, îmbăiere, pescuit; locuri de unde se pot închiria biciclete, bărci sau hidrobiciclete, parcuri ş.a.m.d. Sigur, cu respectarea tuturor normelor legislative în vigoare.
F. Fiecare preşedinte de microregiune turistică trebuie să încheie contracte de colaborare cu toate agenţiile de turism din România şi, acolo unde se poate, cu agenţiile din străinatate. Un rol deosebit de important îl are colaborarea cu conducerea Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România - A.N.A.T. şi cu cea a Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (A.N.T.R.E.C.) – România.
-------------------------------------------------------------------------------------
7. Activităţi de marketing şi publicitate:
A. Comunicarea cu jurnaliştii are, de asemenea, un rol important. Astfel, este necesar ca la cabinetul preşedintelui (comunicator) microregiunii turistice să existe datele de contact ale tuturor jurnaliştilor de turism din presa locală, cea centrală şi, unde se poate, din presa străină. Fiecare eveniment organizat în zonă trebuie prezentat la timp (ca să nu se perimeze informaţia), cu lux de amănunte, filmuleţe şi fotografii publicabile. Jurnaliştii îşi aleg modalitatea de prezentare a evenimentului, dar comunicatorii trebuie să înţeleagă nevoia jurnaliştilor de a avea informaţii complete. În mod normal, trebuie create evenimente la care presa să fie invitată şi să aibă acces neîngrădit. Este vorba despre: comemorări sau aniversări de persoane importante care s-au născut sau au activat în zonă (artişti plastici, politicieni, comandanţi militari, profesori etc.); comemorări de eroi locali (haiduci, militari, luptători din rezistenţă etc.); festivaluri de muzică, dansuri şi meşteşuguri tradiţionale; festivaluri ce identifică zona şi care prezintă diverse produse locale (vinului, cepei, cârnaţilor de Pleşcoi, cireşului, caşcavelei, castanelor comestibile, mierei, pălincii etc.) şi alte evenimente cu specific local tradiţional. Se vor evita acele spectacole-eveniment-mamut cu pseudoartişti ce atrag turişti necivilizaţi.
B. Paginile de web sunt deosebit de importante. Ele trebuie să conţină mai multe elemente şi să fie realizate în cel puţin două limbi: română (obligatoriu) şi o limbă străină (de preferinţă engleza). Acolo unde este cazul, se pot crea pagini/link-uri şi în alte limbi străine. Fiecare primărie-localitate-parteneră va avea o pagină web distinctă, iar microregiunea turistică una proprie.
a) Pagina web a primăriei-partenere va conţine (obligatoriu) - în afară de elementele de legate de activitatea clasică din cadrul primăriei - şi: elemente clare de identificare a localităţii (unde se află exact, cum se ajunge, căi de acces, coordonate GPS etc.). În cazul localităţilor rurale se vor scrie distanţele până la cele mai apropiate localităţi urbane (de exemplu, “Şura-Mare este o comună suburbană a Sibiului, situată pe DN 14, la 8 km depărtare de reşedinţa de judeţ”). Vor mai fi postate pe acea pagină de web: elemente geografice şi de climă; toate posibilităţile de relaxare; fotografii ale unor obiective turistice; filmuleţe de prezentare a zonei. Mai mult, pe pagina de web a primăriei-partenere vor fi postate link-uri către paginile web ale: microregiunii turistice din care face parte, primăriilor-partenere, microregiunilor turistice limitrofe, obiectivelor turistice (muzee, mânăstiri etc., care au pagini web), diverselor firme care activează în zonă, altele decât cele turistice (care au pagini web şi contra unei sume nu foarte mari). De asemenea, vor fi prezentate toate locurile de cazare şi de alimentaţie publică, contra unei taxe nu foarte mari (cu: adrese, elemente de contact, persoane de contact, pagini web - unde este cazul). Mai mult, pe site vor fi postate toate cursele auto, CFR, fluviale şi aeriene (sau vor fi link-uri către pagini web care au aceste informaţii actualizate) şi hărţi (pregătite pentru printare) ale localităţii şi microregiunii turistice din care face parte primăria. De asemenea - acolo unde este posibil - se vor posta pe site şi imagini live preluate de webcam-uri plasate în diverse locuri în localitate.
b) Pagina web a microregiunii turistice va conţine (obligatoriu): toate elementele clare de identificare a zonei (unde se află exact, cum se ajunge, căi de acces, coordonate GPS etc.); elemente geografice şi de climă; toate posibilităţile de relaxare; fotografii ale unor obiective turistice; filmuleţe de prezentare a zonei etc. Mai mult, vor fi puse link-uri către paginile web ale: primăriilor-partenere, microregiunilor turistice limitrofe, obiectivelor turistice (muzee, mânăstiri etc., care au pagini web), diverselor firme care activează în zonă, altele decât cele turistice (care au pagini web şi contra unei sume nu foarte mari). Mai mult, pe site vor fi postate toate cursele auto, CFR, fluviale şi aeriene (sau vor fi link-uri către pagini web care au aceste informaţii actualizate) şi hărţi (pregătite pentru printare) ale microregiunii turistice, precum şi ale primăriilor-partenere. Vor mai fi prezentate toate locurile de cazare şi de alimentaţie publică (contra unei taxe nu foarte mari şi cu: adrese, elemente de contact, persoane de contact, pagini web - unde este cazul). De asemenea - acolo unde este posibil - se vor posta pe site şi imagini live preluate de webcam-uri plasate în diverse locuri în localităţile-partenere.
C. Volumele de prezentare a zonei, pliantele, calendarele şi hărţile turistice complete/actualizate sunt factori ce pot determina turistul să găsească acele forme de relaxare care i se potrivesc.
a) Pentru realizarea volumelor de prezentare a microregiunii turistice se poate lua ca model volumul “Ghidul turistic al Ţării Maramureşului” (autor Teofil Ivanciuc, Editura Limes Cluj-Napoca, 0264-544.109, 0723.194.022, edituralimes(at)yahoo.com, www.edituralimes.ro). De asemenea, fiecare volum de prezentare poate conţine şi un CD/DVD cu diverse informaţii despre zonă. CD/DVD-urile trebuie să conţină: date complete de identificare a primăriilor-partenere şi a microregiunii turistice; multe fotografii sugestive; filmuleţe filmate în zonă; un document word cu pagini de web ce conţin informaţii necesare fiecărui turist; hărţi ce pot fi printate etc. CD/DVD-urile se pot oferi (gratuit) turiştilor şi separat de volumele de prezentare la diverse târguri de turism.
b) Pentru realizarea hărţilor, în primul rând se cartografiază exact toate căile de acces, se identifică toate obiectivele turistice, se marchează toate traseele turistice etc. Apoi - pe baza tuturor informaţiilor - hărţile pot fi realizate, contra cost, de cartografi ai M.Ap.N.
c) Pliantele pot prezenta: zona; o unitate turistică sau de alimentaţie publică; un muzeu; o peşteră; o mânăstire etc. Toate pliantele turistice trebuie să conţină elemente clare de identificare a zonei, date de contact şi de prezentare (obligatoriu pagina web a microregiunii turistice şi a primăriilor partenere) şi fotografii sugestive.
d) Se pot realiza şi alte materiale promotionale: insigne, brelocuri şi magneţi publicitari (cu însemne heraldice; cu capete de personaje importante; cu figurine din istoria, geografia şi legendele locale etc.), cărţi poştale cu imagini vechi ale zonei ş.a.m.d.
e) Volumele, hărţile, pliantele şi celelalte materiale promoţionale trebuie realizate în limba română şi în mai multe limbi străine. Vor fi oferite gratuit turiştilor şi reprezentanţilor agenţiilor de turism la târguri de turism interne şi internaţionale. Pentru aceasta, asociaţia care a creat microregiunea turistică va avea un stand la diverse târguri de profil. De asemenea, turiştii le pot achiziţiona (la preţuri simbolice) în unităţile hoteliere, în cele de de alimentaţie publică, în cele de de relaxare, în muzee etc. Fondurile pentru realizarea tuturor materialelor publicitare vor fi asigurate prin proiecte depuse la diverse organisme şi organizaţii finanţatoare, precum şi din publicitate. În vederea realizării acestor proiecte, fiecare asociaţie ce a creat microregiunea turistică va avea un serviciu de marketing-publicitate, iar materialele publicitare ale microregiunii turistice vor conţine şi reclame ale unor firme locale sau companii naţionale. Printr-o decizie a Guvernului României, va fi scutit de impozit un procent din profitul companiilor ce îşi fac reclamă în materialele publicitare ale asociaţiilor ce au înfiinţat (legal) microregiuni turistice.
D. Se vor înfiinţa unul sau mai multe Centre de Informare Turistică – C.I.T., astfel:
a) Tip 1: amplasate în centrul fiecărui sat din fiecare comună (nu şi în cătune). Un C.I.T.;
b) Tip 2: amplasate în centrul (la primărie) fiecărei reşedinte de comună (coordonatoare de centre de informare turistică de Tip 1). Un C.I.T.;
c) Tip 3: la sediul central al microregiunii turistice (coordonatoare de centre de informare turistică de Tip 2). Un C.I.T.;
d) Tip 4: amplasate în centrul fiecărui oraş cu sub 25.000 de locuitori (la primărie). Un C.I.T.;
e) Tip 5: amplasate în puncte strategice din fiecare oraş-municipiu cu peste 25.000 de locuitori sau în fiecare din cele 6 sectoare ale Capitalei. Între 2 şi 5 C.I.T.-uri;
f) Tip 6: amplasate la primăria oraşului-municipiu sau la Prefectura Capitalei (coordonatoare de centre de informare turistica de Tip 5). Un C.I.T.;
g) Tip 7: amplasate la cabanele şi la intrările principale din arealele ce aparţin Regiei Autonome a Pădurilor “Romsilva” şi care pot fi vizitate de turişti. În această categorie intră şi ariile protejate cu administraţie proprie. Câte un C.I.T. pentru fiecare astfel de cabană şi intrare în areal;
h) Tip 8: amplasate la ocolul silvic zonal sau la administraţia fiecărei arii protejate coordonatoare de centre de informare turistică de Tip 7). Un C.I.T.
Evident toti angajaţii C.I.T. vor distribui gratuit turiştilor volume, hărţi şi pliante de prezentare a zonei. Informaţiile vor fi în română şi în una sau mai multe limbi străine. La toate C.I.T.-urile vor fi amplasate automate electronice cu informaţii (în română şi în una sau mai multe limbi străine) despre cursele efectuate de transportatorii zonali şi nu numai.
Promovarea internă şi externă trebuie făcută pentru fiecare microregiune turistică în parte (punctual) şi nu pentru tot teritoriul naţional, într-o singură campanie de promovare turistică a ţării, în ansamblul ei. Motivul este că informaţia se disipează. Din contră, într-un spot publicitar pentru o microregiune turistică (de exemplu) trebuie concentrată cât mai multă informaţie şi de valoare. O parte din banii pentru promovare provin de la ministerul de resort, iar alţii de la organisme, firme şi organizaţii locale şi internaţionale. Promovarea va pune accent pe tot ceea ce înseamnă valori şi obiective turistice locale.
Un alt tip de publicitate este cel făcut prin documente de tip pps. şi ppt. şi trimise prin e-mail la diverse persoane fizice şi la firme/agenţii de turism. Acest tip de publicitate este nou şi presupune cheltuieli minime (angajarea unuia sau mai multor fotografi cu experienţă, unui graphic-designer, strângerea de informaţii multiple şi corecte despre zonă, achiziţionarea unui computer performant şi racordarea acestuia la Internet). Documentele de acest tip trebuie să fie realizate în limba ţării unde se trimite informaţia şi conţin obligatoriu: fotografii cu obiective turistice locale, informaţii exacte despre zonă, adrese URL (site-uri ale unor firme de turism şi de alimentaţie publică, site-ul microregiunii turistice, site-urile primăriilor partenere, alte site-uri).
-------------------------------------------------------------------------------------
8. Alte măsuri de păstrare, protecţie şi promovare a valorilor tradiţionale:
A) Este necesar ca să fie evitate colaborările cu firme ce vând produse de tip fast-food. Aceste firme vând produse dăunătoare organismului uman si nici nu respectă nici mediul înconjurător. Mirosul urât generat de activităţile de realizare a produselor specifice poate fi un factor ce va alunga turiştii. În plus, profitul câştigat de aceste firme ajunge în buzunarele unor acţionari aflaţi în afara României. Astfel, deschiderea unor astfel de fast-food-uri în zonă trebuie să fie interzisă printr-o hotărâre a Consiliului Local respectiv. În compensaţie, se poate sprijini înfiinţarea de firme unde se pot vinde produse alimentare (de cofetărie, de panificaţie, patiserie şi lactate) în conformitate cu specificul local tradiţional. Înfiinţarea acestora poate conduce şi la păstrarea locurilor de muncă în fermele agricole locale.
B) Toate produsele nealimentare destinate turiştilor vor fi realizate de meşteri şi artişti plastici locali, păstrându-se specificul tradidional local.
C) Nu se va demola niciun imobil vechi. Toate clădirile vechi vor fi renovate păstrându-se specificul tradiţional local. Toate clădirile nou construite vor fi proiectate şi executate păstrându-se specificul tradiţional local.
