Mânăstirea Dridu

La numai 40 de kilometri de Bucureşti, pe locul numit "La Metereze" de pe dealul Busuioc, unde a fost cândva cetatea domnitorului Matei Basarab, străluceşte Mânăstirea Dridu, loc de rugăciune şi oază de linişte pentru pelerinii apăsaţi de griji... (Ivona, bloggeriţă)

Comuna Dridu este situată pe Valea Ialomiţei. Din punct de vedere geografic se află în Câmpia Snagovului, iar în colţul de N-E, în Campia Drăgăneşti-Adâncata. Până în anul 1945, satul Dridu s-a numit Dridu-Sărindarele.

Dridu - străveche aşezare românească

Satul Dridu, format din cătunele Dridu-Movilă, Sărindaru de Jos, Sărindaru de Sus, este una din cele mai vechi localităţi din judeţul Ialomiţa. Urmele de locuire urcă în timpuri străvechi. Rezervaţia arheologică de 5 ha protejează o zonă în care au fost identificate aşezări din epoca fierului, cultura veche românească (sec VIII-XI) şi cultura medievală (XIII-XIV). În satul Dridu-Snagov se află urmele unei aşezări din epoca Bronzului (mil. III i. Hr.) pe aproximativ 1 ha.
Dintre toate aceste culturi arheologice, doar cultura veche românească a fost cercetată sistematic, în timpul săpăturilor arheologice desfăşurate între anii 1957-1962, condusă de Eugenia Zaharescu. A fost descoperită o aşezare rurală de cca. 300 locuinţe tip bordei cu inventarul aferent. Deoarece a fost prima aşezare de acest tip din Câmpia Română, cercetată exhausiv, numele satului Dridu a devenit numele culturii vechi româneşti "Cultura Dridu".
În documente, Dridu este menţionat înca din secolul al XV-lea. În 1464 octombrie 28, Radu Cel-Frumos-Mare întărea Mânăstirea Snagov din Bucureşti cu patru mori la "DRIDRIH". După cum se ştie, morile satelor domneşti trebuiau păzite şi reparate de săteni.
În anul 1612, Radu Mihnea intarea satul Dridu împreună cu altele, Mânăstirii Dealu, ca danie veche pe care Basarab o făcuse mânăstirii. În consecinţă, la începutul sec. XVII existau două sate Dridu, unul întărit Mânăstirii Snagov şi care trebuie să fie actualul Dridu-Snagov, şi altul întărit Mânăstirii Dealu, probabil satul Dridu de astăzi.
Importanta pentru patrimoniul cultural este biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", ridicată în 1851 de Alexandru Filipescu Vulpe. De precizat că toate bisericile sunt de confesiune creştin-ortodoxă, naţionalitatea locuitorilor fiind română.
În 1992 în Dridu s-a deschis o mânăstire de maici, cu hramul "Acoperământul Maicii Domnului", aflată în eparhia Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor.

Mânăstirea Dridu - Acoperământul Maicii Domnului

Situată pe o mirifică vatraă pustnicească, bogată în vechi mărturii de viaţă creştină românească, trăgându-şi seva istoriei din negura vremii, zona cunoscută sub denumirea de: "La metereze" este una din cele mai vechi aşezări ialomiţene. Rezervaţia arheologică Dridu protejează o zonă în care au fost identificate aşezări din Epoca Fierului.
În anul 1467, Radu cel Mare întăreşte mânăstirea Snagov-Dridu, iar în 1522 Radu de la Afumaţi - sprijinit de Ioan Zapolia - poartă lupte cu Vladislav. Cercetările arheologice completează şi întăresc datele furnizate de documentele vremii ce arată fără tăgadă o trăire intensă în Europa Feudală pe aceste locuri, aflate la confluenţa Ialomiţei cu Prahova, vegheate de valorile arheologice: Malul Busuiocului, Crucea din Bahlui şi La Metereze. Pe aceste mirifice locuri, cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Teoctist (Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române) şi cu purtarea de grijă a Prea Sfinţitului Episcop Nifon şi a Prea Sfinţitului Părinte Damaschin (Episcop al Sloboziei şi Călăraşilor), au inceput în anul 1993 lucrările de înălţare a Sfintei Mânăstiri Acoperământul Maicii Domnului- Dridu. S-a ridicat datorită grijii şi osârdiei zilnice a monahiei Haraga Gabriela-Maria, din ascultarea duhovnicească a monahului Paisie Olaru de la Neamţ biserica de lemn cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. În jurul bisericuţei construindu-se chilii şi clădiri anexe gospodăreşti, ateliere de pictură pe sticlă şi lemn, croitorie şi broderie, toate acestea fiind ridicate pe terenul donat de monahia Serafima Sofia.
Toate au fost posibile datorită lucrării Dumnezeieşti a acestor locuri şi a râvnei deosebite pline de responsabilitate duhovnicească a monahiei Haraga Gabriela-Maria - stareţa mânăstirii - a diaconului Gherontie Haraga de la mânăstirea Sfântul Nicolae Sitaru, maicii Haraga Iuliana, dimpreună cu Haraga Gheorghe şi Haraga Constantin. De aceea, locaşul este o ctitorie a familiei Haraga şi a inimilor jertfitoare şi iubitoare de Dumnezeu care a sprijinit din plin această iniţiativă.
Astfel, o prea frumoasă biserică de caramidă - pictată de pictorul băcăuan Dumitru Macovei - a fost ridicată şi dotată (cu catapeteasmă, pictură, icoane etc.)pe propria cheltuiala de ctitorii ei: Steluţa şi Dumitru Irinescu, mari iubitori de Dumnezeu. Biserica are hramul Sfântul Dumitru.
Sfânta Mănăstire Acoperământul Maicii Domnului-Dridu creează - prin prezenţa sa - un mic colţ de rai pentru toţi cei care vin zilnic să-si ostoiască setea veşnic nepotolită după Dumnezeu, chemându-L cu credinţă, dragoste şi recunoştinţă pe Întăiul lor Părinte sufletesc.